restitui
Jump to navigation
Jump to search
Latin
Verb
restituī
- inflection of restituō:
Portuguese
Verb
restitui
- inflection of restituir:
Romanian
Etymology
Borrowed from French restituer.
Verb
a restitui (third-person singular present restituie, past participle restituit) 4th conj.
- to restitute
Conjugation
conjugation of restitui (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a restitui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | restituind | ||||||
| past participle | restituit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | restitui | restitui | restituie | restituim | restituiți | restituie | |
| imperfect | restituiam | restituiai | restituia | restituiam | restituiați | restituiau | |
| simple perfect | restituii | restituiși | restitui | restituirăm | restituirăți | restituiră | |
| pluperfect | restituisem | restituiseși | restituise | restituiserăm | restituiserăți | restituiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să restitui | să restitui | să restituie | să restituim | să restituiți | să restituie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | restituie | restituiți | |||||
| negative | nu restitui | nu restituiți | |||||