distruge
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian distruggere, Latin destruere.
Pronunciation
Verb
a distruge (third-person singular present distruge, past participle distrus) 3rd conj.
- to destroy
Conjugation
conjugation of distruge (third conjugation, past participle in -s)
infinitive | a distruge | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | distrugând | ||||||
past participle | distrus | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | distrug | distrugi | distruge | distrugem | distrugeți | distrug | |
imperfect | distrugeam | distrugeai | distrugea | distrugeam | distrugeați | distrugeau | |
simple perfect | distrusei | distruseși | distruse | distruserăm | distruserăți | distruseră | |
pluperfect | distrusesem | distruseseși | distrusese | distruseserăm | distruseserăți | distruseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să distrug | să distrugi | să distrugă | să distrugem | să distrugeți | să distrugă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | distruge | distrugeți | |||||
negative | nu distruge | nu distrugeți |