încruntare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
Etymology
Noun
încruntare f (uncountable)
Declension
declension of încruntare (singular only)
singular | ||
---|---|---|
f gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (o) încruntare | încruntarea |
genitive/dative | (unei) încruntare | încruntarei |
vocative | încruntare, încruntareo |